Piticut, zis si Cinabru la Editura Art

Una dintre cartile mele de suflet in copilarie, Piticut, zis si Cinabru, a fost in sfarsit reeditata la Art. Editura care vad ca tot scoate titluri bune, desi este departe inca de notorietatea pe care o merita. Editia arata bine, pretul este mic (25 de Ron), iar traducerea este tot cea veche, a lui Al. Philippide. Si din ce mi-a spus candva un iubitor al lui Hoffmann si vorbitor de germana este o traducere exceptionala. Iar ilustratia de pe coperta se potriveste foarte bine cu povestea.

Am citit initial cartea in editia veche de la Ion Creanga, mare, bogat ilustrata, pe care nu stiu unde si cum am pierdut-o. A fost prima data cand i-am descoperit pe Cinabru, Fabian, profesorul Mosch Terpin, studentul Balthasar, frumoasa Candida, Prosper Alpanus si toti ceilalti. Frumosul oras cu universitatea si studentii si zanele si vrajitorii si farmecele sale, cu sedinte si petreceri, bere si tartine cu unt, prepelite umplute si haine prea lungi. Alaturi de Trei Grasani, Doctorul Au-ma-doare, Habarnam, Bertoldo si Bertoldino, Cinabru a fost una dintre cartile copilariei. Dintre titlurile pe care mi le mai aduc aminte, cat de cat cunoscute. Vor fi fost mai multe. De aici mi-am ales si numele blogului, fireste. Cine a citit sau va citi cartea va intelege de ce.

Then came the comics age.

Unii o considera capodopera lui Hoffmann. Cred ca au dreptate. Cel putin capodopera sa literara. E o carte despre care ezit de mult timp sa scriu, o nuvela-basm pe care nu o pot recomanda indeajuns. As trece-o la lecturi obligatorii pentru toti. O carte frumoasa, pur si simplu.