Jovi despre Alexandra Laignel-Lavastine - Cioran, Eliade, Ionesco : Uitarea fascismului
Am descoperit blogul lui Jovi relativ tarziu, din pacate pentru mine. Pentru ca este unul nu bun, ci foarte bun, excelent, pe care il recomand oricui vrea sa citeasca recenzii de calitate. Nu cuvinte de umplutura, nu haituiala printre randuri, nu generalitati. Recenzii asa cum ar trebui sa fie toate, fie ca este vorba de carti, fie de filme.
Aici am descoperit, in trei episoade, recenzia ampla la cartea Alexandrei Laignel-Lavastine - Cioran, Eliade, Ionesco : Uitarea fascismului. Si trebuie sa spun ca e un caz rarisim, in care prezentarea este mult mai buna decat cartea. Mult mai buna. Practic, e o ampla trecere in revista nu doar a complicatei, controversatei si fascinantei perioade interbelice (si nu numai) cat si a relatiilor dintre cei trei mari. Un Cioran cu pacatele lui, de la admiratia pentru Hitler la simpatiile legionare de care ulterior s-a dezis cu violenta pamfletara, desi lasase destule dovezi in urma ; Eliade, care orice ar fi facut nu poate sa scape de urmele entuziasmului tineretii si anumite articole si atitudini, care parca ar putea sa ii puna in umbra opera colosala ; Ionesco, unul dintre putinii care nu s-a lasat rinocerizat, si care ii ataca mai tarziu cu furie pe fostii prieteni (pentru a aminti doar de Cioran, "coropisnita demonizata").
Cat despre cartea in sine, s-a scris mult la aparitie, iar acuzatiile au fost diverse si fundamentate : amatorism, neglijenta, documente si citate gresite sau trunchiate, plagiat, etc. Curiosii vor gasi mai multe articole dedicate in revista 22. S-a incercat si o promovare neinspirata cu povestea "carte cenzurata in Romania pentru ca spune adevarul despre Cioran, Eliade, Ionesco", dar nu asta era problema. Cartea este slaba, pur si simplu. Putea sa fie mai mult, subiectul - desi discutat enorm - inca atrage si inca mai sunt destule de inteles si elucidat, dar nu s-a putut. Sau nu s-a vrut. Sunt X titluri mult mai bune pe aceeasi tema.
Asa ca aveti sansa sa cititi o recenzie mai buna decat titlul prezentat. Nu se intampla prea des asa ceva.
Aveti mai jos linkurile :
Partea I
Partea II
Partea III
Am descoperit blogul lui Jovi relativ tarziu, din pacate pentru mine. Pentru ca este unul nu bun, ci foarte bun, excelent, pe care il recomand oricui vrea sa citeasca recenzii de calitate. Nu cuvinte de umplutura, nu haituiala printre randuri, nu generalitati. Recenzii asa cum ar trebui sa fie toate, fie ca este vorba de carti, fie de filme.
Aici am descoperit, in trei episoade, recenzia ampla la cartea Alexandrei Laignel-Lavastine - Cioran, Eliade, Ionesco : Uitarea fascismului. Si trebuie sa spun ca e un caz rarisim, in care prezentarea este mult mai buna decat cartea. Mult mai buna. Practic, e o ampla trecere in revista nu doar a complicatei, controversatei si fascinantei perioade interbelice (si nu numai) cat si a relatiilor dintre cei trei mari. Un Cioran cu pacatele lui, de la admiratia pentru Hitler la simpatiile legionare de care ulterior s-a dezis cu violenta pamfletara, desi lasase destule dovezi in urma ; Eliade, care orice ar fi facut nu poate sa scape de urmele entuziasmului tineretii si anumite articole si atitudini, care parca ar putea sa ii puna in umbra opera colosala ; Ionesco, unul dintre putinii care nu s-a lasat rinocerizat, si care ii ataca mai tarziu cu furie pe fostii prieteni (pentru a aminti doar de Cioran, "coropisnita demonizata").
Cat despre cartea in sine, s-a scris mult la aparitie, iar acuzatiile au fost diverse si fundamentate : amatorism, neglijenta, documente si citate gresite sau trunchiate, plagiat, etc. Curiosii vor gasi mai multe articole dedicate in revista 22. S-a incercat si o promovare neinspirata cu povestea "carte cenzurata in Romania pentru ca spune adevarul despre Cioran, Eliade, Ionesco", dar nu asta era problema. Cartea este slaba, pur si simplu. Putea sa fie mai mult, subiectul - desi discutat enorm - inca atrage si inca mai sunt destule de inteles si elucidat, dar nu s-a putut. Sau nu s-a vrut. Sunt X titluri mult mai bune pe aceeasi tema.
Asa ca aveti sansa sa cititi o recenzie mai buna decat titlul prezentat. Nu se intampla prea des asa ceva.
Aveti mai jos linkurile :
Partea I
Partea II
Partea III
11 comments:
Multumesc foarte mult, inseamna enorm pentru mine, cu toate ca nu stiu daca merit atatea laude.
Of, m-ai dat gata cu cuvintele de mai sus... :-)
Multumesc din nou, voi incerca sa mentin stacheta la fel de sus.
Jovi, eu sunt cel care iti multumeste pentru ca am citit o recenzie exceptionala. Paradoxul asta e, prezentarea ta e mult peste carte, mult peste. Ma gandeam sa incerc si eu o postare, dar a trecut ceva vreme de cand am citit cartea si impresia de final nu a fost deloc pozitiva. Mi-e ca m-ar lua valul si as deveni prea patimas.
Chiar te rog sa o tii tot asa.
Am citit cronica lui Jovi. Care mi se pare excelenta. Totusi, mai buna decat cartea? Nu fortam un pic?
Cinabru, te apreciez foarte mult, imi place ce scrii si cum o faci. De aceea, ti-am acordat un premiu pe care te invit sa-l dai mai departe.
Thnx
Mario : multumesc si aici pentru premiu, e o surpriza foarte placuta. Ma onoreaza. Cat priveste cronica lui Jovi, mentin ce am spus, excelenta si peste carte.
E adevarat ca sunt fatalmente subiectiv, dar cartea asta a fost o dezamagire totala, care m-a infuriat si m-a facut sa-mi para rau de timpul pierdut. Cunoscand relativ bine perioada interbelica si o buna parte din cartile pe subiect, o consider o ratare, un "tun" amatoricesc, pe scurt o carte proasta.
M-a cam luat valul. Dar cand imi aduc aminte de o carte proasta, ma inervez de numa-numa.
Doamna Vartic (Petreu) stie ea ce spune chiar daca argumenteaza tendentios. La adresa http://www.tiuk.reea.net/2/213.html
vei gasi o buna cronica despre poezia ei, care suna ceva mai bine decat cartile despre unii ganditori romani.
Milioane de scuze. Am facut o teribila confuzie, dand drumul unui comentariu care era pentru altcineva. Daca vei face abstractie de el, va fi ok. Corespondam cu cineva despre Marta Petreu si...
scuze
sigur că este foarte bună recenzia, e mai mult decât recenzie, desigur, mi-a părut rău că deja era pentru o altă revistă "de hârtie" decât a mea... Jovi creşte repede şi frumos, creşte pe dinlăuntru, adică în profunzime şi vioiciune a spiritului! mă bucur că au observat şi alţii..
Atunci ne rezumam doar la a citi recenzia si am inteles despre ce e vorba in carte...
Mario : m-am gandit ca te referi tangential la criticile aduse de Marta Petreu cartii. Se potriveste, oricum, nu trebuie sa-ti ceri scuze.
Flowerin : ai dreptate, Jovi merita mai mult. Si am asa o presimtire ca o sa creasca tot mai bine si mai repede. Deja il citesc mereu cu placere si nu ezit sa-l recomand si altora.
Alter Ego Blog : in cazul acestei carti chiar e recomandat. Altfel e cam timp pierdut.
@Flowerin Multumesc domnule Dochia pentru frumoasele cuvinte, stiti ca ati fost primul care a avut curajul sa ma publice in presa scrisa si o face in continuare.
O mica stire, sper sa nu treaca drept reclama: de astazi, blogul meu s-a mutat la adresa www.filme-carti.ro, sper sa ma cititi in continuare. Multumesc.
Jovi : imi pare rau, abia acum schimb. Succes mai departe.
Post a Comment