4 Jul 2013

Arkham Horror - The Lurker at the Threshold


Cea de a șaptea extensie din seria Arkham Horror (apărută în 2010) introduce un nou Herald, The Lurker at the Threshold (după romanul semnat de August Derleth), destul de puține item-uri unice, comune și vrăji, cărți noi de Mythos, porți și locații, ceea ce ar părea destul de puțin, chiar dacă este una dintre extensiile mici. Dar din fericire Lurker nu este doar una dintre cele mai dinamice și mai de efect dintre suplimentele Arkham Horror, făcându-se ușor simțit în jocurile de tip bază+expansion, dar și una dintre celei bune. Chiar aș putea spune că cea mai bună, prin schimbările aduse jocului. Calitatea este cea standard pentru Fantasy Flight, și rar am văzut jocuri mai bine produse decât cele scoase de ei. Tipar extraordinar, carton rezistent, grafica deja obișnuită. Excelent și exemplar. Mult mai dificil? Categoric, așa cum se întâmplă cam de fiecare dată când adaugi o nouă extensie. Se simte arhicunoscutul și temutul (pentru pasionații de Arkham Horror) fenomen pe care l-am numi ”diluție”? Surprinzător de rar. Te prinde de la primele jocuri? Cu mine așa s-a întâmplat. 


Nu sunt neapărat un jucător de boardgame-uri, cât un pasionat destul de exclusivist cu alegerile mele, în principal din lipsă de timp și din reținere în fața socializării necesare. Aici colecția de Arkham Horror - bază și extensii - a câștigat detașat ca unul dintre puținele boardgame-uri ce se pot juca de unul singur, și chiar este mai bun așa. Nu mai aștepți la rând, nu mai trebuie să explici regulille, nu mai trebuie să faci loc și altora în jurul unei mese și așa mici. Așa că sunt mai curând jucător de Arkham Horror, rar de Elder Sign (deși sunt curios de schimbările pe care le va aduce extensia, și mi-a plăcut varianta pentru IPad) și aș vrea la un moment dat să încerc și Mansions of Madness, dar și LCG-ul. Poate mai încolo. Momentan prioritatea numărul 0 este să completez colecția de Arkham Horror. Mai îmi lipsesc două extensii mari (Kingsport și Miskatonic) și două mici (nu rândunici, Dark Pharaoh și Black Goat). Cât de curând. 



The Lurker at the Threshold  introduce câteva mecanici noi în joc, unele putând fi folosite doar în jocul de bază, fără prezența Lurker-ului. 

1. Cărțile de Relationship oferă bonus-uri consistente unei perechi de investigatori, de la stânga la dreapta: +1 la anumite skill checks, inclusiv în lupta împotriva creaturilor sau pentru închiderea porților, împărțirea costului de Sanity pentru vrăji, bani, aliați și chiar item-uri comune. Un fel de skill-uri din jocul de bază, dar pentru doi investigatori. Din păcate nu foarte utile în joc, beneficiile sunt totuși prea mici și se fac rareori simțite. 

2. Extensia aduce (principalul motiv pentru care am cumpărat-o) porți noi atât pentru locațiile clasice din Arkham Horror, din Other Worlds, cât și pentru cele din Dunwich și Kingsport. De culoare mov, noile porți le înlocuiesc pe cele vechi, și cele mai multe aduc ceva în plus, proprietate indicată prin simbolul din stânga jos. Unele se pot mișca la fel ca un monstru sau nu pot fi colectate ca trofeu, altele scad cu 1 nivelul de Sanity sau Stamina dacă nu reușești să le închizi, altele pot aduce o nouă creatură, sau îl devorează pe investigatorul sub care se deschid. 18 porți noi. Sunt interesante și cele duale, care te duc în oricare din cele două Other Worlds, și la închidere scot toate creaturile cu cele două simboluri. Utile. Și porțile noi schimbă dramatic jocul, chiar în lipsa celorlalte componente. 



3. Când este introdus ca Herald în joc, primul efect este că Lurker-ul scade cu 1 check-urile de Fight și Lore pentru toți investigatorii. Există și o parte bună. La upkeep sau când castează o vrajă, orice jucător poate accepta ajutorul Lurker-ului. Costul de Sanity pentru vrajă scade la 0 și jucătorul trage o singură carte din pachetul de Dark Pacts. Poate să aibă cel mult câte unul din fiecare tipuri de pacte: Blood, Soul sau Bound Ally. Trei în total. Astfel de pacte aduc avantaje permanente, unele deloc neglijabile. Un Blood Pact îți reface viața și îți permite să câștigi tokene de Power, ce pot fi folosite în loc de indicii sau pentru vindecare. Un Soul Pact face același lucru, dar cu Sanity-ul, în timp ce cu Bound Ally poți trage primul aliat din pachet, gratuit. Doar că în timpul luptei finale cu Ancient One fiecare Bound Ally este sacrificat acestuia, și pentru un aliat e nevoie de un succes în plus pentru a îndepărta un doom token. Puțin mai greu, dar nu imposibil. 



Dar un pact cu Lurker-ul are și o latură negativă. Extrem de negativă. Cealaltă parte a monezii. De fiecare dată când se deschide o nouă poartă primul jucător trage o carte din pachetul de Reckoning. De regulă asta înseamnă o penalizare, adesea una greu de ignorat, în funcție de numărul și natura pactelor pe care le au investigatorii. Poți pierde viață sau Sanity, cel care are cele mai multe tokene de Power este devorat, pierde din trofeele acumulate, se adaugă un doom token pentru fiecare investigator cu trei Dark Pacts sau în funcție de numărul de tokene de Power, crește nivelul de Terror cu 1. Se întâmplă foarte rar să câștigi un item, dar astfel de cărți sunt puține. Foarte puține. Așa că este un risc uriaș pe care ți-l asumi, dar ținând cont că sunt vrăji care îți dau un avantaj uriaș, și te pot chiar ajuta să câștigi într-un moment critic, s-ar putea să fie util. Amintește și de cărțile de Injury și Madness din Dunwich Horror.  Plus că din ce mi-am dat seama tokenele de Power sunt și ele surprinzător de folositoare, mai ales într-un joc în care ajungi să ai nevoie de ceva indicii ca să reziști. 

Interesant cum această extensie introduce unul dintre cei mai interesanți Heralzi din universul Arkham. Faci un sacrificiu pentru un avantaj imediat, dar la fel ca în romanul-sursă prețul pentru a obține ajutorul Lurker-ului s-ar putea să fie mult, mult prea mare. Și să aducă un final dezastruos pentru întreaga echipă, așa cum mi s-a întâmplat nu doar o dată. Dintre extensiile mici ar fi prima ce merită cumpărată, înainte de oricare alta, fie doar pentru porțile noi. Echilibrată, face jocul mai dificil, dar și mult mai interesant și mai tensionat. Mai lovecraftian. 


Dacă Marele Preot Cthulhu încă visează, atunci Cel ce Pândește dincolo de Prag este mereu treaz. Ca un magazin non-stop, este mereu deschis. Și mereu gata să ofere un nou pact. 

Foto: boardgamegeek.com

0 comments:

Post a Comment

Share This