Ai fost student la Medicina. Te-ai retras, dar inca iti amintesti totul. Stii foarte bine cursurile. Inca. Relatia cu mama ta a fost bolnava, oedipiana, sufocanta. Mama ta isi castiga viata oferind barbatilor visele pe care le doreau. Nu, nu era curva. Nu chiar. Nu in felul acela. Astazi ea este o leguma intr-un sanatoriu. Ea stie insa ca esti urmasul lui Iisus Hristos. Sau Iisus insusi. Tu lucrezi in timpul zilei intr-un parc de distractii. Un parc bine pus la punct, care reproduce viata intr-o colonie britanica in secolul XVII. Cu toate detaliile. Fierarul, soldatii, mulgatoarele de vaci, gainile, casele din lemn, fara Playstation si chewing-gum. Trebuie sa fii real. Daca incalci fie si o regula, daca incalci adevarul istoric, stai la butuci. Cat trebuie. Regulile sunt clare. Cel mai bun prieten al tau este obsedat sexual si trebuie sa se masturbeze de 15 ori pe zi pentru a fi in forma. Este cel mai bun prieten al tau. Totusi. Construieste o casa din pietre care inseamna ceva. Fiecare. Copiii nenascuti. Numele tau este Victor Mancini. Ca sa castigi mai mult, ai un truc. Un gizmo. O schema. O smecherie. Esti la restaurant. Deodata te ineci. Te sufoci. Salivezi. Horcai. Te albastresti. Te zbati incontrolabil. Spasme. Cineva vine si aplica manevra Heimlich. Bolul alimentar tasneste afara. Este recunoscator ca ti-a putut salva viata. Nu mai este un nimeni. Este un salvator. Este cineva. Este un ne-anonim. Mai tarziu vin banii. Vor sa te ajute. Vin din toata America. Nimeni nu trimite mai putin de 20 de dolari. E felul lor de a-ti multumi pentru ca te-au salvat. Intr-o zi nu vei mai putea fi salvat. Se va intampla mai devreme sau mai tarziu. Pana atunci banii vin tot mai multi. Se aduna.In aceste conditii, Victor Mancini, te miri ca esti maniac sexual ?
Sufocare este ideea din Filantropica dusa la extrem si transplantata in universul imaginat de Palahniuk, o noua dovada ca marile spirite se intalnesc intotdeauna, dar si ca prozatorul american are un talent bolnav. Palahniuk este un creator de lumi si personaje, dar si un stilist exceptional, cu o cadenta aparte, usor de recunoscut, folosita in mai toate scrierile sale. Grotescul, personajele in tuse ingrosate, situatiile si locurile sinistre prin banalizarea suferintei, finalul neasteptat, galeria de monstri sexuali cu care este posibil sa ne intalnim in fiecare zi, umorul frapant de care da dovada Palahniuk, curajul cu care distruge imaginea tipica a societatii fericite si utopice in care se presupune ca se desfasoara in voie natiunile civilizate… Nu mai este un manifest al Generatiei X. Este finalul generatiilor, este lumea reala, iesita de sub control si din istorie. Este sufocarea regulilor. Alte carti ale lui Palahniuk anuntau ceva. Sufocare nu mai anunta nimic, nu mai mergi nicaieri, drumul nici macar nu se infunda. Merge la infinit, in gol.
0 comments:
Post a Comment