A doua leapsa de pana acum, si una foarte interesanta, primita de la Zmeura : ultima carte citita si una dintre cartile neterminate. Faina idee.
Ultima carte terminata : Florin Turcanu – Mircea Eliade. Prizonierul istoriei. Nu doar una dintre cele mai bune carti din ultima vreme, dar clar cea mai buna biografie a lui Mircea Eliade, am asteptat-o mult timp pana la versiunea romaneasca. Este o lucrare despre care am indraznit sa scriu, cum m-am priceput, pentru ca imbina foarte inspirat acribia stiintifica, bibliografia esentiala (si chiar mai mult) si talentul surprinzator. Florin Turcanu a reusit ceea ce multor autori nu le prea iese : sa construiasca o imagine coerenta, cu umbrele si luminile sale, in locul unui imbecil rechizitoriu sau unei hagiografii lesinate.
O carte neterminata : nu prea mai am rabdarea din tinerete. Daca o carte refuza sa imi spuna ceva dupa un numar mediu de pagini, ori e proasta, ori nu mi se potriveste, dar rar revin la ea. Ultima abandonata ar fi Flannery O’Connor – Sfetnicul din sange. Pur si simplu, nu s-a legat de mine. Poate mai tarziu. Mult mai tarziu. Dezamagitoare.
Dau mai departe catre Hellene, Dedes, Trestie si White Noise. Daca vor. Si oricui mai vrea. Yeap, me love books.
Ultima carte terminata : Florin Turcanu – Mircea Eliade. Prizonierul istoriei. Nu doar una dintre cele mai bune carti din ultima vreme, dar clar cea mai buna biografie a lui Mircea Eliade, am asteptat-o mult timp pana la versiunea romaneasca. Este o lucrare despre care am indraznit sa scriu, cum m-am priceput, pentru ca imbina foarte inspirat acribia stiintifica, bibliografia esentiala (si chiar mai mult) si talentul surprinzator. Florin Turcanu a reusit ceea ce multor autori nu le prea iese : sa construiasca o imagine coerenta, cu umbrele si luminile sale, in locul unui imbecil rechizitoriu sau unei hagiografii lesinate.
O carte neterminata : nu prea mai am rabdarea din tinerete. Daca o carte refuza sa imi spuna ceva dupa un numar mediu de pagini, ori e proasta, ori nu mi se potriveste, dar rar revin la ea. Ultima abandonata ar fi Flannery O’Connor – Sfetnicul din sange. Pur si simplu, nu s-a legat de mine. Poate mai tarziu. Mult mai tarziu. Dezamagitoare.
Dau mai departe catre Hellene, Dedes, Trestie si White Noise. Daca vor. Si oricui mai vrea. Yeap, me love books.
12 comments:
trebuie sa recunosc ca nu e ideea mea. am primit si eu leapsa de la clover shaped screwdriver
Stiu, am citit pe blog, dar e o idee faina.
o sa raspund provocarii mai tarzior pe blogul meu, acum vroiam doar sa spun ca si pe mine m-a dezamagit "Sfetnicul de sange". am dus cartea pana la capat, pentru ca mi-au placut mult povestirile ei si asteptam sa rasara de undeva o revelatie. dar n-a fost sa fie.
N-am reusit sa trec de 50 de pagini, cu toate eforturile. Dezamagitoare. Astept sa raspunzi "provocarii", chiar sunt curios.
Uh, uh, leapsa cu carti, me likes it. :D Acuma serios vorbind... asteptam leapsa asta si ma bucur ca vine de la tine. Si numa' bine pica pentru ca sunt pe cale sa renunt la Quijote... o sa explic in leapsa si intr-un post dedicat de ce. Dar o fac mai tarziu ca mai asteapta o leapsa de ceva vreme si na... sa nu se supere cea care mi-a dat-o. :)
Sa renunti la Don Quijote ?!? Nu se poate, nu-l abandona, please.
Simt ca ma tine in loc, nu am sentimentul ca as lasa orice sa o termin, Si cand o carte nu imi inspira asta... nu pot decat sa pun mana pe alta care imi aduce mai multa satisfactie. :)
multumesc de invitatie!
tocmai acu vazui ca eram si eu pe lista :)
nu prea obisnuiesc sa primesc lepsi, dar pot sa raspund aici. Ultima carte - Viata cea noua a lui Pamuk. Carte neterminata - Minciunile femeilor ale lui Ulitkaia (parca). e mica dar a reusit sa ma enerveze si sa o las deoparte. sigur ca au mai fost carti neterminate, dar asta e un caz recent :) si pe asta mi-o amintesc acum.
Ar fi fain de aflat ce carti au recitit unii si altii, peste timp, cu alt impact decat la prima citire. Cartile sunt povesti de dragoste la care poti reveni oricand (nu ca in viata reala:) ), in forma de spirala, in cel mai bun caz - savurand alte si alte niveluri.
Raspund cu intarziere din motive independente de vointa mea.
-Magicienii de Gerard Majax(o carte pe care nu ma grabesc sa o recomand)
-Nu las carti neterminate, am rabdare pana la capat. Daca e proasta sa fie sanatos autorul. Dar am avut si surprize placute, dupa ce primele 40-50 de pagini ma terminasera.
Ce coincidenta! Si eu citesc Sfetnicul din sânge în acest moment şi mă gândeam că ar fi cazul să o abandonez. E anostă, dar titlul promitea atâtea... Ultima citită şi terminată: Adio, arme. Din păcate, tot o dezamăgire.
Marian
De acord cu tine la ambele titluri. Sfetnicul din sange a fost aproape de soporific. Adio arme - mult sub ce speram.
Post a Comment