28 Sep 2007

Alice Sebold - Minunatele oase

Biblioteca Polirom, 2003. Cred ca este si singura carte de Alice Sebold tradusa la noi, pentru ca doar pe aceasta am gasit-o/citit-o. Si cu deosebita placere. In ultima vreme am avut noroc, mi-a placut tot ce am citit, nu m-am mai plictisit cu pagini interminabile si sufocante.

Minunatele oase este primul roman semnat Alice Sebold, fiind un bestseller in America si aducandu-i autoarei celebritatea. Nu prea am incredere in bestseller-uri, dar de data aceasta lozul este castigator. Desi subiectul este morbid si dureros : o fetita de 14 ani, Susie Salmon, este violata si ucisa de unul dintre vecini. Se pare ca vechea poveste cu fantomele care nu se pot desprinde de Pamant este adevarata, pentru ca Susie ajunge in Raiul ei personal, de unde priveste lumea ca un spectacol. Isi vede ucigasul care ii ascunde cadavrul si reuseste sa dispara in final, in ciuda suspiciunilor, continuandu-si seria de crime ; parintii care nu reusesc sa depaseasca vreodata pierderea fiicei ; fratele si sora care cresc si se obisnuiesc pe cat posibil cu lipsa ei ; vecinii, profesorii, rudele ; intamplarile si schimbarile din viata de zi cu zi. Practic, avem doua planuri intrepatrunse, doua naratiuni : Susie in Rai, fiind un observator al vietii de familie si intriga politista, cautarea furibunda a dovezilor pentru pedepsirea asasinului, fara prea mare succes.

Susie Salmon nu vrea sa se detaseze si sa nu ii mai pese, nu vrea sa se rupa de trecut. Prefera sa priveasca din Rai, sa coboare din cand in cand in lumea reala, sa se materializeze pentru o secunda sau doua si chiar sa posede trupul unei prietene, pentru a-si implini o veche dorinta. Este fascinant sa vezi cu Sebold reuseste sa construiasca un personaj cat se poate de veridic, ce te face sa crezi ca asa stau lucrurile in Rai. Esti mai intelept, mai resemnat, mai curios. Si la un moment dat te rupi de tot, pentru ca nu te mai intereseaza. Susie nu o va face pana la sfarsit. Chiar cand rememoreaza violul si uciderea sa, o face destul de detasat. Toate sunt departe. O intereseaza mai mult ca familia sa reziste celui mai cumplit lucru : pierderea unui copil. Vocea narativa este perfect adaptata, presupun ca asa ar vorbi o fetita de 14 ani, peste medie, ajunsa in Rai dupa o experienta de cosmar. Cu acest amestec de maturitate, naivitate, intelepciune, regret si un varf de cutit de dorinta de razbunare. Ceea ce te poate face sa accepti miza esential tragica a cartii : ce simte un copil care este violat si ucis de un dement, cum rezista o familie care trece prin asa ceva si cum un gest atat de absurd poate exista ?

Fiecare are Raiul sau, dar acesta se poate intrepatrunde cu ceilalti, asa ca Susie se intalneste din cand in cand cu rude, prieteni, vede victimele ucigasului ei. Iti construiesti propriul Rai, care este mai curand o extensie a memoriei tale, cu locuri familiare si prietenoase, pana cand inveti sa il controlezi. Pentru ca latura de bildungsroman se refera tocmai la adaptarea si controlul vietii vesnice. Destul de plictisitoare pana la urma, sau cum spune Sebold la inceput, este o sechestrare intr-o lume perfecta. Tonul folosit, cu exceptia unor scene mai dure, are o poezie si un ritm aparte, care il fac placut, hieratic in anumite pasaje si profund feminin, foarte potrivit temei. Pentru ca este o tema dificila : acceptarea pierderii unui copil, intr-un mod violent, absurd prin brutalitate.

O carte ce merita nota 9 cu usurinta, pentru ca ramane o carte placuta, citita in cel mult o zi (Sebold stie sa imbine si sa dozeze partea de thriller si partea meditativa), si la care s-ar putea sa revin candva. Minunatele oase … Recomandata. E ca un film bun.

0 comments:

Post a Comment

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...