12 Mar 2012

Railways of the World - the card game

O surpriză feroviară

Nu am fost niciodată un pasionat de trenuleţe. Toate seturile primite în copilărie au rămas să se prăfuiască pe şifonier peste 25 de ani, până când le-am dat copiilor. Încă un hobby care nu m-a atras, deşi erau cel puţin trei puşti pe care îi cunoşteam şi erau înnebuniţi după trenuri, şi vagoane, şi macaze, semnale, etc, etc. Aşa că nu mă aşteptam ca un boardgame cu trenuleţe să îmi placă. Încercat între un Elder Sign şi un Arkham Horror neterminat, Railways of the World - the card game a fost surprinzător de captivant. Atât de bun, încât am jucat până la urmă două partide. 



Frumos ca prezentare, are chiar machete de locomotive cu aburi în patru culori, din plastic, mici dar suficient de detaliate. Se joacă în 2-4, iar o partidă durează cam 30 de minute. Un alt avantaj - se învaţă foarte repede. E o combinaţie de strategie şi joc de cărţi, dar şi cu destul de mult din jocul de domino, singura parte mai complicată fiind calcularea scorului. Se începe de la o zonă centrală, o intersecţie de linii, de unde fiecare, alternativ, începe să construiască şine de cale ferată, oraşe, apoi să transporte mărfuri între acestea - grâne, vite, lemn, minereu. Punctajul se ţine pe o tablă separată, în forma unei şine circulare, cu marcaje pentru 5, 10, 15, 20 de puncte şi un centru cu 25, 50, etc. Aici aşezi una dintre machete pentru a ţine scorul. Interesant şi ingenios. Mărfurile din joc sunt cuburi de diverse culori. Grafica de pe cărţi, deşi simplă şi destul de geometrică, este suficientă pentru a crea atmosfera.  



Cum se joacă

Iniţial fiecare jucător primeşte locomotivele de culoarea aleasă, câteva cărţi de joc - şine, oraşe sau locomotive - şi începe să-şi construiască traseul. Pe masă sunt şi trei cărţi întoarse cu faţa în sus. La fiecare tură poţi să aşezi o şină, poţi adăuga o carte-locomotivă (creşte cu 1 distanţa până la care poţi transporta mărfuri), să tragi 1-2 cărţi din pachet sau din cele trei sau să discardezi. Fiecare şină are o anumită culoare, fiecare oraş are una-patru culori. După ce aşezi o şină albă, să zicem, trebuie în aceeaşi tură să închei şina cu un oraş care are, la rândul său, şine de culoare albă. Şi tot aşa. Un oraş poate valora două până la cinci puncte, şi are nevoie de anumite mărfuri, indicate prin icon-urile respective. Poţi intersecta şinele tale cu cele ale adversarului, dacă ai culoarea corespunzătoare. Pe fiecare şină ce se termină cu un oraş îţi aşezi una dintre locomotive. Aşa că foarte repede trebuie să te gândeşti, pe baza cărţilor din mână şi a mişcărilor adversarului, care va fi strategia mai departe. Dacă pierzi startul e cam greu să îţi revii, din proprie experienţă. 



După ce construieşti cât de cât o reţea de şine, începi să transporţi mărfuri. Punctajul se calculează în funcţie de numărul de şine pe care le străbaţi cu marfa. Dacă treci peste patru şine proprii pentru a duce grănele într-un oraş, primeşti patru puncte. Dacă treci peste trei şine proprii şi una a adversarului, tu iei trei puncte, iar el unu. Aşa că se poate ajunge, teoretic, la situaţia în care faci un transport, iar celălalt câştigă mai multe puncte decât tine. Numărul de şine ce pot fi parcurse creşte pe măsură ce pui pe masă cărţi/locomotivă, ce joacă şi rolul de jolly-joker (pot înlocui o şină de orice culoare). 

La final cel care are cele mai lungi trasee ce duc într-un oraş câştigă punctajul acestuia, chiar dacă oraşul a fost pus de adversar. E mai mult decât plăcut să furi în felul ăsta câteva oraşe pentru care celălalt chiar a muncit. Îţi dă o senzaţie mai mult decât plăcută. Jocul se termină când se atinge un anumit punctaj, se termină cărţile din pachet sau, cel mai probabil, un jucător a aşezat pe şine toate locomotivele sale. Se calculează scorul şi sfârşit. 

Un joc bun. Cu trenuleţe

Railways of the World - the card game este o versiune simplificată a Railways of the World, un boardgame de mai mari dimensiuni, destul de apreciat din câte am citit, dar pe care n-am avut ocazia să-l încerc. E jocul perfect şi pentru o petrecere, dacă lumea nu vrea Catan şi nu ai altceva la îndemână. Mecanică prietenoasă, reguli simple, durată redusă, mi-a plăcut. Nu mă aşteptam, dar mi-a plăcut. Chiar dacă nu-mi plac nici acum trenuţele. 

Poate fi cumpărat de la GamesStop.ro


0 comments:

Post a Comment

Share This