21 Feb 2008

Salom Alehem - Romanul unui om de afaceri

Nu am cap pentru afaceri. Sunt un perdant nativ cand vine vorba de bani. Si sunt un consumator avid de literatura umoristica. Asa cum un urias precum Steinhardt isi gasea linistea in literatura politista, asa si io pastrez masura si ma delectez cu umor. Fie ca este vorba de Perpetuum Comic, fie de Jerome K. Jerome in zilele sale bune, scrierile umoristice sunt un adevarat viciu, de care n-am chef sa ma dezbar (nu pare prea periculos). Trezit din somn, cu lanterna in ochi si somat sa enumar cinci umoristi preferati, in afara omului din barca de mai sus, sunt sigur ca as psalmodia cu viteza de mitraliera Maxim : Vlad Musatescu, Jaroslav Hasek, Karinthy Frigyes (daca as afla cum se pronunta),Ilf si Petrov. Lista este posibil sa se schimbe, dar nu prin eliminare, ci prin adaugire. Imi place literatura umoristica. Si cu toate acestea…sunt destul de trist.

Ego Ego imi atrage atentia ca lista mea de cinci are doar patru nume. Presupunem ca am uitat unul, cum eram proaspat trezit din somn. Impardonabil este ca l-am uitat tocmai pe Salom Alehem. Nu a fost un mare autor, si va ramane cu siguranta ca unul minor, dar farmecul sau, limbajul savuros si mai ales umorul amarui il pun pe lista preferintelor mele. Un autor aparte. Nascut intr-o familie evreiasca clasica, dovedind de timpuriu talent pentru scris, Salom Alehem a calatorit mult, a scris mult, a avut sansa de a cunoaste lumea evreiasca de la sfarsitul secolului XIX - inceputul secolului XX cu bunele si relele sale, traditiile si schimbarile, pogromurile si anti-iudaismul in crestere, targusoarele si ghetourile adesea murdare si mai mereu sarace, incapatanarea cu care evreii se bagau in toate, faceau afaceri mai mereu paguboase, se iubeau, se urau, se certau, se impacau, traiau si mureau. Si, cum spune Menahem Mendel, eroul "Romanului unui om de afaceri", si eu la mijloc. Salom Alehem a avut inspiratia extraordinara de a prezenta specificul evreiesc cu un umor adesea trist, uneori muscator, plin de compasiune si intelegere, cu un limbaj colorat si plin de viata, totul atat de specific evreiesc, acei evrei din Rusia (si nu numai) inghesuiti in locuinte mizere, incercand sa isi castige painea de zi cu zi din slujbe neinsemnate, si visand la acea afacere care ii va face milionari si ii va scoate din cenusiul cotidian.

Menahem Mendel este un astfel de personaj. Se pare ca Salom Alehem chiar l-a cunoscut, candva, undeva. Casatorit cu Seine Seindl (Sheine Sheindl), avand o liota de copii si o soacra cumplita, care il dispretuieste si il cadoriseste mereu cu vreo vorba de duh, vrea sa scape de saracie si se apuca de afaceri, plecand din oraselul lui natal, Casrilifca (locul unde se intampla cam toate in lumea lui Alehem) intr-o goana dupa aur. Practic, este un roman epistolar, gen care a cam disparut din literatura, schimbul de scrisori intre Menahem Mendel, care haladuie prin lume, de la Odesa pana la capatul zilelor, si Seine Seindl care il asteapta sa revina, macar cu cateva ruble, doar sa il vada din nou. Si, in stilul care ii prefigureaza pe Ilf si Petrov, Menahem Mendel este agent de bursa, petitor, scriitor, vinde mori si fabrici de zahar, mosii, actiuni, este “spiculant”, misit, agent de asigurari, si de fiecare data ii scrie lui Seindl, povestindu-i izbanzile, iar ea ii raspunde, blestemandu-l si implorandu-l sa vina dracului inapoi acasa. Fabuloasa este si respectarea stricta a conventiilor epistolare. Indiferent de subiect, Menahem incepe fiecare scrisoare cu “Nepretuitei, istetei si preacuratei mele neveste, Seine Seindl, sa traiasca ! Inainte de toate afla ca sunt, slava Domnului, bine sanatos si sa dea Dumnezeu sa auzim intotdeauna unul de la altul numai vesti bune, amin !”. Numai ca de afacerea de care iti ziceam s-a ales praful, trimite zece ruble sa nu mor de foame. Iar serafica Seine Seindl ii raspunde, deschizand epistola cu “Iubitului, priceputului, neintrecutul, vestitului, invatatului meu barbat Menahem Mendel – ramane-i-ar numele de pomina in vecii vecilor ! Mai intai si intai iti fac cunoscut ca ne gasim cu totii, slava Domnului, in cea mai deplina sanatate. Acelasi lucru sa dea Dumnezeu sa-l aud si din partea ta si mai rau sa nu ne fie”. Dar-ar ciuma in tine si plesni-ti-ar inima, cum nu vrei tu sa te intorci in Casrilifca si imi prapadesti bruma de bani, cand toti rabdam de foame. Cu adevarat credincioasa ta nevasta, Seine Seindl. Si tot asa. Iar in fiecare epistola soacra trimite cate un sfat veninos, o zicatoare din nesfarsita-i intelepciune. Ea stie ca sotul fiicei e un neispravit, dar n-ar fi bine sa i-o aminteasca ? De fiecare data.

“Romanul unui om de afaceri” este cea mai vesela carte scrisa de Salom Alehem. Sigur, Menahem Mendel este un invins, familia lui se zbate in mizerie, nu e in stare sa lege doua ruble, si in general esueaza orice ar incerca. Dar este departe de dramatismul unui personaj precum Tevi Laptarul sau micutul orfan din “Halal de mine, sunt orfan”. Chiar si vituperarile sotiei si soacrei sunt amuzante, si nu disperate. Menahem Mendel nu va castiga niciodata, pentru ca este un visator, cu capul in nor, vrand sa ajunga Rothschild desi nu stie nici macar sa vanda o marfa. Iar aventurile sale te fac sa te cutremuri de ras. Si chiar daca stii ca o va da de fiecare data in bara, chiar esti curios sa vezi exact cum o da in bara si de data asta.

Nimic trist aici, nimic tragic, nimic zguduitor. Stii din start ca Menahem Mendel, asemeni eroilor marca Ilf si Petrov, nu va reusi nimic. Si ce daca ? Asta nu inseamna ca nu o va face cu umor si cu o inteleapta resemnare. Pierde actiunile, nu i se publica scrierile, da faliment peste faliment, este fugarit de politie – ca evreu nu are voie sa locuiasca in anumite orase – este pacalit de alti samsari evrei, promite familiei mii de ruble si nu aduce nici macar o copeica. Cu acea milenara intelepciune evreiasca, Menahem Mendel stie ca totul este in mainile Domnului, si ca orice ar face, nu poate trece peste voia sa. Si daca Jehova vrea ca Menahem Mendel sa fie sarac, cum ar putea acesta sa se impotriveasca ?

Cei care vor sa-l citeasca pe Salom Alehem sau au chef sa rada, pot sa inceapa cu “Romanul unui om de afaceri”. Este un prim pas excelent. Recomand romanul oricui vrea ceva bun. Sigur, nu este o capodopera, dar uneori carti mai mici te fac sa vibrezi mai bine ca marile capodopere.

11 comments:

isuciu said...

Ai amintit de Perpetuum comic - o colectie anuala de proza umoristica de calitate - nu prea incapea ideologie comunista pe acolo, ca nu era voie sa razi de regim, de Ceausescu...

Cinabru said...

Erau foarte faine, cred ca mai am unul pe acasa, din 85 sau 87, nu mai retin. Pacat ca astfel de publicatii nu-si mai au locul astazi (vezi si esecul relansarii revistei Urzica).

isuciu said...

Abordarea pentru astfel de publicatii este depasita, desueta.Pe de alta parte, este greu de realizat o colectie de umor. Faptul e curios, acum nu mai e cenzura. Atunci nu puteai rade de Ceausescu. Acum poti lua in deradere pe oricine, dar degeaba. De fapt , poate tocmai asta e chestia ca poti rade de oricine liber si asta nu mai are nici un farmec.

krossfire said...

Hmm...m-ai facut curios. O sa-l trecem si pe domnul in lista produselor culturale pe care trebuie sa le consum in viitorul apropiat :)

dragoş c said...

Din pacate, eu n-am citit nimic de alehem, desi am o carte de-a lui pe-acasa, de memorii. Dra Vlad Musatescu a fost idolul copilariei mele, avea el o matusa... Hasek nu cred ca mai e de citit azi, cel putin Svejk e depasit. M-ai facut curios cu romanul asta...

Cinabru said...

Isuciu : cred ca ai dreptate, in cazul nostru libertatea ne-a ucis umorul. Destul de trist.

Krossfire : este un autor special pentru mine. Nu genial, dar merita citit. Are un stil si o tristete aparte, dincolo de umor.

Dragos C : interesant, cred ca merita citita. Hasek este pentru mine un zeu al umorului, si de Svejk tot n-am reusit sa ma plictisesc. O fi el demodat, dar cat timp exista prostie, merita citit. Si cum prostia e eterna...

alk said...

Super remember-ul Shalom Alehem.
In enumerare ai uitat un nume: Alphonse Allais ;)

Farmecul lui Hasek tocmai asta e ca niciodata nu va fi un "depasit"

alk said...

Completez cu trei "cugetari" din numitul A.A.:

"Femeia este capodopera lui Dumnezeu. Mai ales daca are nervi pe ea"
"Contribuabilii platesc impozitele, aleg conducatorii si platesc oalele sparte"
"Banii te ajuta sa suporti mai bine saracia"

Cinabru said...

Alk : si eu m-am gandit la Alphonse Allais, din pacate a pierdut intrarea in top 5. A ajuns pe 6. Chiar, in afara de BPT, a mai aparut in vreo colectie ?

alk said...

Cinabrel, din cite stiu eu, nu.

Anonymous said...

Progrom este corect si nu cum ai scris tu "pogrom".

Post a Comment

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...